M-am indragostit – 26 aprilie 1990

M-am indragostit de profesorul de matematica. Si am inceput sa scriu poezie… (bineinteles, imprumut stilul lui Teodoreanu)

„Iubesc. Si frunzele sufletului meu, invaluite de zefirul lui, se adapa cu betia inaltului.

Dar dragostea mea e imposibila.

Rascolesc cu degete reci in trecutul meu, poate gasesc lacrima sau zambetul unei zeite, din care m-am intrupat.

Mi-e teama de intuneric, dar, daca tot universul si-ar stinge luminile ochilor, te-as gasi oriunde ai fi, prin bataile de inima ingemanate.

Cerul sperantei imi este oglinda sufletului.

Usile pe care le inchid in urma-mi sunt dizolvate in haos. Nu ma mai pot intoarce decat daca as fi un nou Dumnezeu.

Mi-e dor de dizolvarea in aburi a marii, de tineretea palpabila a zapezilor inalte.

Te astept. Oare imi vei aduce zambetul pierdut aseara? Viata se anunta frumoasa. Oare cu tine voi aduna anii?

Mi-e dor de Pietrele-Doamnei, de singuratatea ascetica a stancilor – cununa montana. Padurea ma asteapta in lumina de smarald a brazilor.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s