Nu poti stapani decat acele lucruri la care ai renuntat, nu prin detasare de ele insele, ci prin detasare de dorinta fructelor lor – M. Eliade

Nu poti scapa de anumite lucruri decat traindu-le, nu poti limpezi anumite obsesii decat privindu-le in fata, si nu poti cunoaste adevarata dragoste decat depasind-o. Nu poti stapani decat acele lucruri la care ai renuntat, de care te-ai eliberat, nu prin detasare de ele insele, ci prin detasare de dorinta fructelor lor, spune Mircea Eliade. Poate parea paradoxal, dar eu stiu ca tacerea, lipsa raspunsurilor din jur, provoaca nasterea noastra. Daca nu gasim in afara noastra pe cineva care sa dea viata fantasmelor noastre, suntem constransi sa cautam o solutie in interiorul nostru. Astfel se naste omul. Nu pot decat sa ii fiu recunoscatoare celui care a tacut, care m-a ajutat sa mor, care m-a nascut, chiar si fara sa vrea, dar mai ales, fara ca eu sa vreau.

Recunostinta este memoria inimii

Cand bei apa dintr-un parau, aminteste-ti de izvor. (proverb chinez)

Recunostinta este memoria inimii. (proverb francez)

Cel mai maret lucru este sa aduci multumire pentru tot. Cel care a invatat aceasta stie ce inseamna sa traiesti. El a patruns intregul mister al vieţii: a multumi pentru tot. (ALBERT SCHWEITZER)

De o suta de ori pe zi imi amintesc ca viaţa mea interioara si exterioara depinde de efortul altor oameni, vii si morti, si ca trebuie sa fiu eu insumi pentru a da masura a ceea ce am primit si inca primesc. (ALBERT EINSTEIN)

Sa ai o atitudine de recunostinta si sa multumesti pentru orice ti se intampla, stiind ca fiecare pas inainte este un pas spre dobandirea a ceva mai mare si mai bun decat situatia ta actuala. – BRIAN TRACY

Omul trebuie doar sa isi schimbe atentia de la a cauta o solutie la intrebarile exterioare si sa isi puna singura, adevarata intrebare interioara despre cum trebuie sa isi conduca viata, si toate întrebarile exterioare vor fi rezolvate in cel mai bun mod posibil.  – LEV TOLSTOI

Abundenta si lipsa exista simultan in viata noastra, ca realitati paralele. Intotdeauna, este alegerea noastra constienta ce gradina secreta ingrijim… Cand alegem sa nu ne focalizam asupra a ceea ce lipseste din viata noastra, ci suntem recunoscatori pentru abundenta a ceea ce exista in prezent – iubire, sanatate, familie, prieteni, munca, bucuriile naturii si scopurile personale care ne aduc bucurie – desertul iluziei dispare si traim raiul pe pamant. – SARAH BAN BREATHNACH

Suntem creati pentru a impartasi iubirea lui Dumnezeu si viata eterna. Trairea acestei iubiri este manifestata prin raspunsul nostru de lauda, de veneratie si slujire, adica a-l iubi pe Dumnezeu cu toata inima, cu toata mintea si cu toata vointa noastra. – IGNATIUS LOYOLA

Cum a fost inima ta azi?

Azi a fost o zi rece, mohorata, de toamna. Si totusi, la apus, soarele a iesit o clipa printre nori si mi-a daruit un curcubeu complet, splendid, profilat pe dealul din fata casei, imi spuneam ca as fi putut sa il ating daca intindeam mana.  Mi-am dat seama ca uitasem de mine, fiind prinsa de treburi, si Dumnezeu  mi-a reamintit sa respir, sa ma bucur de frumusete prin acest curcubeu.  Si inima mea s-a bucurat.

Cum a fost inima ta azi? Te simti impacata si libera? Cu sufletul deschis si iubitor? Te simti recunoscatoare si buna? Te-ai gandit la Dumnezeu?

Starea sufletului nostru, mai mult decat starea fizica sau a mintii, ne influenteaza modul in care traim. Pentru a invinge ritmul intens al timpului nostru, se presupune ca o femeie trebuie sa aiba grija  de sanatatea ei fizica si emotionala. Dar nu se spune prea mult despre importanta sanatatii noastre spirituale.

Am o viata destul de plina, si totusi, chiar si cele mai aglomerate zile, cand ma simt agitata si coplesita, daca imi fac timp sa imi hranesc spiritul, totul se schimba (daca nu imi fac timp, lucrurile parca se inrautatesc). Daca sunt atenta si schimb „centrul de greutate” al preocuparilor mele, stresul dispare, ma simt in largul meu, pot sa respir din nou. Viata este cu totul alta cand imi amintesc sa fac din sanatatea mea spirituala – o prioritate. Inaltandu-mi spiritul, am alta perspectiva asupra problemelor cotidiene si totul devine mai usor.

Iata cateva solutii simple, la indemana oricui, pentru a avea mai multa grija de sufletul nostru, in aceasta lume trepidanta.

1. Opreste-te

Acorda-ti permisiunea sa te asezi. Intinde-te cateva minute.

Odihna este extrem de importanta pentru starea noastra de bine si totusi, majoritatea femeilor sunt mai mereu obosite. In numele eficientei, nu ne oprim. Ne miscam prin zilele noastre ca personajele rapide din desene animate, mergem si mergem si mergem.

M. Scott Peck, autorul cartii „The Road Less Traveled”, a fost intrebat o data cum reuseste sa faca atat de multe lucruri intr-o zi. Raspunsul lui a fost: „Pentru ca nu fac nimic doua ore pe zi.” Pentru Peck, odihna era esentiala. Pentru oricine dintre noi este esentiala. Dandu-ne voie „sa fim” in loc „sa facem”, lasand deoparte pista de viteza si preferand aleile linistite ale vietii, de fapt cream conditiile pentru o mai buna eficienta (pe toate planurile).

2. Respira constient!

Respira cu adevarat. Acorda-ti timp, zilnic, pentru a ramane asezata (oriunde, in masina, la birou – daca reusesti sa ajungi in parc sau in natura, e si mai bine) si focalizeaza-te asupra respiratiei. Fii atenta la inspiratie si la expiratie. Daca poti, urmeaza un curs de yoga in care sa inveti cateva exercitii simple de respiratie pe care sa le practici apoi zilnic, ori de cate ori ai ocazia.

Respiratia constienta ajuta corpul. Improspateaza mintea, elibereaza tensiunile, deschide inima. Ne pune in legatura cu linistea noastra interioara, care este o calitate spirituala. Respiratia este un act sacru.

3. Cauta linistea si singuratatea

Acorda-ti timp pentru o pauza, timp in care sa stai in tacere, singura cu tine insuti. Inchide televizorul, radioul, lasa deoparte telefonul, ziarele si revistele (si dosarul acela de la birou). Opreste intrarea informatiilor, pentru a putea intra in legatura cu un loc mai linistit din interiorul tau.

Intr-o lume guvernata de zgomot si miscare, timpul petrecut in tacere si singuratate e vital pentru starea noastra de armonie. Suprastimularea simturilor si primirea constanta de informatii poate duce la anxietate sau depresie. In fiecare dintre noi exista o oaza de calm, dar nu o putem cauta din exterior. Trebuie sa ne cufundam in noi insine pentru a o gasi daca vrem sa ne odihnim la umbra ei si sa sorbim apele ei limpezi. Oricine merita o oaza in agitatia vietii. Fara sa mai pomenesc de faptul ca meriti sa te bucuri de propria ta companie, mereu!

Fa-ti timp pentru a te retrage in singuratate, pentru a medita sau practica tehnici spirituale, periodic. Poti incepe cu cateva ore pe zi,  o zi pe luna sau cel putin o saptamana pe an.

4. Mergi in natura

Chiar si in mijlocul unei zile extrem de ocupate, poti iesi afara, sa te uiti la cer, sa simti pamantul sub picioare, sa te bucuri de frumusetea naturii. Legatura cu natura este o cale usoara pentru a relua legatura cu sufletul tau.

Putem sa ne ascutim simturile si sa observam cu adevarat stralucirea din jurul nostru: sa vedem culorile, sa auzim sunetele, sa mirosim prospetimea Naturii. Astfel, putem intra in legatura cu unicitatea, cu maretia, cu ceea ce este chiar acum, chiar aici, in fata noastra. Apare din nou minunarea, iar sufletul nostru este inaltat „in mod natural”. Formele si manifestarile naturii ne reamintesc ca viata e buna, plina de frumusete si speranta.

5. Practica!

Foloseste practici zilnice care iti hranesc spiritul, activitati care iti aduc pacea in corp, minte si inima: rugaciune, meditatie, yoga, plimbare in natura, intonarea mantrelor, dans, tai chi, citirea scripturilor, etc. Exista nenumarate forme de practica spirituala. Important  e sa o gasesti pe cea care te bucura cel mai mult si te inalta sufleteste.

Timp de cel putin 30 minute sau o ora (sau cat de mult iti permiti), in fiecare  pe zi, poti indeparta gandurile si sentimentele de anxietate, depresie sau frustrare si sa te intorci la starea naturala de egalitate prin practica spirituala. E necesar sa iti faci timp si sa ai credinta.

6. Daruieste!

Ia in considerare faptul ca, daca ai mai multe emotii negative decat pozitive, e posibil sa fii prea mult focalizata asupra ta.

O atitudine concentrata doar asupra propriei persoane e o cale sigura de a te deconecta de sufletul tau. Focalizarea asupra celorlalti (Ce pot sa le daruiesc? Cum pot sa ajut?) ne poate schimba perspectiva. Vedem ca exista altii care sunt mai putin norocosi decat noi. Actiunea de a darui si de a-i servi pe altii ne deschide inima si ne amplifica bunatatea. Putem chiar sa incepem sa simtim ca ne gasim sau ne implinim scopul vietii. Fiind generosi, aducem o diferenta in lume, iar aceasta ne hraneste spiritul.

7. Fii recunoscatoare

Rosteste cat mai des „Multumesc”. Spune acest cuvant cu voce tare. Scrie-ti sentimentele de recunostinta intr-un jurnal zilnic. Multumeste cu recunostinta lui Dumnezeu pentru tot ce ti-a daruit, pentru insusi darul vietii.

Atitudinea de recunostinta este una dintre cele mai puternice virtuti ale sufletului. Pentru ca, avand inima plina de recunostinta, putem aprecia viata. Dezvolta in noi obiceiul de a observa ceea ce este bun, in loc de a vedea ce e rau sau ce lipseste. Cand putem sa ne vedem ziua plina de binecuvantari sau mici miracole, bucuria noastra se revarsa asupra celorlalti, facandu-i si pe ei sa se simta bine. Misticul Meister Eckart scria: „Daca singura ta rugaciune pe care o spui in viata este „Multumesc”, va fi de ajuns.”

Ai grija de sufletul tau si el va avea grija de tine. Și aminteste-ti sa respiri constient!

Bucurie

Multumesc lui Dumnezeu ca exist, ca pot gandi, ca pot iubi, ca pot visa, ca mi-e dor si sunt fericita!

Respiratia e vie in mine si nu stiu daca eu sunt cea care respir sau universul respira prin mine?

Traiesc bucurie si nu stiu daca eu ma bucur sau universul se bucura prin mine?

Gandesc si nu stiu daca e gandul meu sau gandul lui Dumnezeu ma traieste?

De fapt, cine sunt eu?

E atata bucurie in mine, simt ca parca da pe dinafara si totusi nu e nici un in afara. Bucuria se rostogoleste in valuri in interiorul meu, nu o pot masura, nu o pot gandi, e doar bucurie si eu exist datorita ei. Tot ce vad, tot ce simt, tot ce gandesc e plin de bucurie, e ca un zambet peste tot, in tot si in toate.

Si nu am cuvinte sa multumesc lui Dumnezeu ca a creat atata bucurie.  Doar ma minunez si ma bucur.

Linistea alba

Ninge. Fulgii mari si linistiti cad in tacere. Se asterne linistea, se asterne albul, se asterne zapada. E atata liniste in inima mea cand ninge! Parca tace tot universul si asculta fosnetul fulgilor de zapada.  E o tacere alba, inalta, care te absoarbe spre cerul plin de taceri albe. Respir tacere, respir alb, tacerea ma respira, ma traieste, ma face o tacere.

Padure si liniste

Am fost ieri la plimbare in padure. Era liniste, mirosea a iarna. Si a inceput sa bata vantul. Totul era atat de liber, de firesc,  „la locul lui”.  Frunzele uscate tremurau jucause pe crengi, iar copacii scartaiau leganandu-se in vant.Din cand in cand, picaturi de zapada moale cadeau pe mine, le auzeam fosnetul cand se cufundau in zapada de pe jos.

Ma simteam acasa, in acea libertate si maretie a padurii. Mi-am adus aminte ca nici un fir de iarba nu se clinteste fara voia lui Dumnezeu.  Si am simtit altfel padurea, vantul, linistea, ca fiind chiar voia lui Dumnezeu. Asa trebuie sa fie. Imi simteam inima plina, si mi-au dat lacrimile de dor, de recunostinta pentru frumusete, pentru dor, pentru firescul lucrurilor.